Intr-un astfel de “proiect” numai conteaza actorii cu nume sonor pentru ca filmul in sine transmite totul-pot zice ca face o interpretare de zile mari iar pentru “rolul” jucat ar merita un Oscar.
The Tree of Life ofera imagini absolut superbe care redau cu lux de amanunte intr-o explozie de culori evolutia universului: faimosul Big Bang, primul “ragnet” al unui vulcan, prima zvacnire de viata totul intr-o rescriere a ce exista, o cronicizare superba.
Malick schimba perceptia asupra vietii, la propriu, este o incercare de a reconcilia cele mai profunde aspiratii intrinseci ale speciei noastre in legatura cu fundamentalul si asprimea realitatii in care existam.Da “nastere” notiunii de Dumnezeu, un concept care in ciuda tonului de film biblic, pare aproape secundar, una din ipotezele in masura sa ofere mai multa intelegere a naturii existentei decat oricare alta.Pentru ca daca Dumnezeu este raspunsul pentru viata, atunci care este raspunsul pentru Dumnezeu?
Nu doar o spectaculoasa istorie vizuala a universului ci si o privire aruncata asupra micro-universului: omul de la nasterea sa la maturitate, o reintoarcere a adultului Jack in copilarie, amintiri cu familia sa de la suburbia orasului Waco (seamana foarte mult a copilaria lui Malick).
The Tree of Life se desfasoara intr-o liniste “de mormant” acompaniata de-un soundtrack cu multe piese din muzica clasica, este redat simplist prin imagini perfect directionate spre a capta atentia si a da o senzatie iesita din comunul cinematografiei obisnuite.
“The only be to be happy is to love. Unless you love, your life will flash by.
Do good to them.
Wonder.
Hope. “